Cursul 1 · Chirurgie OMF

Tumorile benigne ale părților moi orale și cervico-faciale

Patologii reactive, epiteliale, pigmentare, mezenchimale, nervoase, musculare și vasculare. Tabele comparative + detalii pe fiecare entitate.

i Cum citești pagina

Tabel comparativSus, la fiecare grupă — vezi rapid ce le diferențiază.
AccordionClick pe fiecare patologie pentru detalii: clinic, DD, tratament, imagini.
Sticky TOCStânga: sari direct la orice secțiune.
QuickrefLa final: tabel „Dacă vezi…” pentru recunoaștere rapidă.
Semne de malignitate (de exclus la fiecare leziune) Evoluție rapidă · infiltrație · ulcerație · fixare la planuri profunde / os · osteoliză tumorală · adenopatie metastatică loco-regională.

i Terminologie introductivă

Cinci noțiuni de bază înainte de orice patologie — diferențele dintre creșterile tisulare.

TermenMecanismCaracterExemple
HipertrofiaMasă tisulară proliferativă, bine diferențiată — crește numărul de celule.Autolimitantă, fără creștere autonomă.Hipertrofia maseterină.
HiperplaziaCreștere volumetrică a celulelor (nu prin multiplicare).Reactivă.Hiperplazia fibroasă inflamatorie.
HamartomulProliferare dismorfică a țesutului din care derivă.Dezvoltare paralelă cu organismul, fără creștere autonomă continuă.Hemangiomul, limfangiomul.
CoriostomulProliferare dismorfică din țesuturi care nu sunt prezente normal la locul de apariție.Țesut „aberant” (ectopic).Osteomul / condromul lingual, gușa linguală, chistul gastrointestinal heterotopic.
TeratomulTumoră de dezvoltare cu țesuturi din toate cele 3 straturi germinative.Creștere continuă, neautolimitantă.Chistul teratoid.
Tumora benignăProliferare dismorfică ireversibilă, autonomă, teoretic nelimitată.Crește prin împingerea țesuturilor adiacente (nu infiltrare); fără metastazare.Categoriile de mai jos.

i Clasificare generală

Schema după care e organizat cursul — exact categoriile de mai jos.

1 · Reactive „epulis-like”Hiperplazia fibroasă inflamatorie, granulomul piogen, fibromul osifiant periferic, granulomul periferic cu celule gigante, granulomul congenital.
2 · MusculareHipertrofia maseterină benignă, miozita osifiantă traumatică.
3 · EpitelialePapilomul; tumori benigne ale glandelor salivare mici (adenom pleomorf, adenom canalicular, adenom cu celule bazale, mioepiteliom, oncocitom, papilom ductal, sialadenom papilifer).
4 · PigmentareMacula melanică orală; nevul melanocitic dobândit și variantele sale; tumori ale anexelor pielii (folicul pilos, glande sudoripare/sebacee).
5 · Mezenchimale fibroaseFibromul, fibromatoza gingivală.
6 · Țesut adiposLipomul, lipomatoza cervico-facială (sindromul Madelung).
7 · Structuri nervoaseSchwannomul, neurofibromul solitar, neurofibromatoza, paragangliomul.
8 · Țesut muscularRabdomiomul, leiomiomul.
9 · Vasculare și limfaticeHemangioame, malformații vasculare, limfangioame, hemangiopericitomul.
10 · CoriostoameOsteomul și condromul părților moi.

1 Hiperplazii și hipertrofii reactive „epulis-like”

Leziuni reactive ale crestei alveolare / mucoasei orale. Toate au în comun: factor iritativ local și aspect pseudotumoral. Se diferențiază prin culoare, consistență, sângerare, relația cu dintele, modificări radiologice.

EntitateLocalizare / cauzăCuloareConsistențăSângerareRx / osRecidivă
Hiperplazia fibroasă inflamatorieEdentați, proteză mobilă instabilă · șanț vestibular / palatinal / lingual.Normală sau hiperemică.Fermă, fibroasă.Nu (decât în infectare).Fără osteoliză.
Granulomul piogenFactor iritativ local · gingival sau extragingival (botriomicom).Roșu aprins (recent) / roz-ferm (vechi).Moale (recent) → fermă (veche).Da, la palpare.Fără osteoliză.Mică.
Fibromul osifiant perifericHiperplazie reactivă a țesut conjunctiv fibros parodontal · creasta alveolară, întotdeauna în legătură cu un dinte · frecvent tineri, frontal.Roz deschis / roșu.Fermă.Nu spontan.Osteoliză septul interdentar / inter-radicular ± osificări intralezionale.15–20 %.
Granulom periferic cu celule gigantePeriost / ligament parodontal · exclusiv creastă alveolară (dentată sau edentată) · > 50 ani, F.Roșu-violaceu.Ferm-elastică.Posibilă.Osteoliză osului alveolar și a rădăcinii ± aspect de „os ciupit” în edentat.~10 %.
Granulomul congenital al nou-născutuluiCongenital, F, paramedian pe creastă alveolară sau lingual.Roz-roșie.Polipoidă.Poate remite spontan; excizia este aproape mereu indicată.
Diferențiere rapidă pe culoare (creastă alveolară) Roșu aprins, sângerează → granulom piogen. Roz deschis, ferm, legat de dinte → fibrom osifiant periferic. Roșu-violaceu, „os ciupit” Rx → granulom periferic cu celule gigante.
1.1 · Hiperplazia fibroasă inflamatorie epulis fissuratumproteză mobilăiritație cronică

Patogenie și caractere clinice

  • Sinonim: epulis fissuratum.
  • Persoane în vârstă, edentați purtători de proteze mobile.
  • Iritație cronică a mucoasei prin instabilitatea unei proteze dentare mobile — fundul șanțului vestibular, mai rar versant palatinal sau lingual.
  • 2 pliuri de mucoasă (nemodificată sau hiperemică) paralele, între care pătrund marginile bazei protezei totale.
  • Poate prezenta ulcerație. Variază de la 1 cm la întregul șanț vestibular.
  • Consistență fermă, fibroasă, nedureros (dureros doar în infectare).

Forme clinice

  • Polipul fibro-epitelial — palatul dur, secundar purtării îndelungate a unei proteze mobile pe fond de igienă deficitară. Formațiune vegetantă, pediculată, poate fi ridicată de pe plan prin instrumentare sau palpare.
  • Hiperplazia papilomatoasă inflamatorie — palatinal + rebord alveolar superior la pacienții care poartă permanent proteză + igienă deficitară. Poate apărea și la nepurtătorii de proteză (HIV, igienă deficitară, respirație orală). Excrescențe multiple, mici, pe mucoasă hiperemică. ± candidoză orală (în HIV — candidoză orală floridă). Usturime și durere la palpare.

Diagnostic diferențial

  • Tumori maligne — forma ulcerată în debut sau stare: leziuni ulcerate, infiltrative, bază mai mare decât ulcerația, fixare rapidă la os (osteoliză tumorală), adenopatie metastatică loco-regională.

Tratament

  • Inițial — îndepărtarea factorului cauzal: pacientul nu poartă proteza 10–14 zile.
  • Tratament local: antiinflamatorii, antifungice, antialgice (glicerină boraxată cu nistatin).
  • Două variante:
    • Hiperplazia dispare complet → rebazarea protezei totale corespunzător.
    • Hiperplazia persistă → tratament chirurgical:
      • Incizie care circumscrie formațiunea, plasată în mucoasă clinic sănătoasă.
      • Periostul este păstrat.
      • Grefe de piele / grefe mucozale / meșă iodoformată — granulație secundară.
      • Asociere cu tehnici de adâncire a șanțurilor vestibulare.
      • Se readaptează proteza veche sau se confecționează una nouă (purtată pe perioada cicatrizării pentru menținerea adâncimii șanțului și consolidarea neo-gingiei fixe).
      • Se trimite la examen HP.
  • Polipul fibroepitelial + hiperplazia papilomatoasă → excizie, igienă riguroasă, ± tratamentul candidozei.

Imagini

1.2 · Granulomul piogen sângereazăbotriomicomgranulomul gravidei

Caractere clinice / patogenie

  • Hiperplazie reactivă a mucoasei cavității orale, formată din țesut granulativ, ca răspuns la un factor iritativ local.
  • Factori iritativi: carie de colet, lucrare protetică, coroană incorect adaptată, obturație debordantă, traumatism ocluzal.
  • Formațiune pseudotumorală, pediculată sau sesilă; mm – cm.
  • Culoare și consistență variabile cu vechimea:
    • Recente — vascularizate, țesut fibros redus → roșu aprins, moi, sângerează la palpare.
    • Vechi — mai puțin vascularizate, țesut fibros bine reprezentat → roz, ferme.
  • Crește rapid, alarmând pacientul.

Forme clinice

  • Gingivală — cea mai frecventă.
  • Extragingivală — botriomicomul: jugal, lingual, labial, frecvent prin traumă ocluzală sau auto-mușcare.
  • Granulomul gravidei — exacerbat de estrogeni / progesteron + deficiențe nutriționale, igienă deficitară.

Diagnostic diferențial

Localizare gingivală:

  • Fibromul osifiant periferic (epulis fibros) — consistență mai fermă, culoare roz deschis, nu apare decât în legătură cu un dinte; diagnostic de certitudine doar histopatologic.
  • Granulomul periferic cu celule gigante — culoare mai albăstruie; diagnostic de certitudine doar histopatologic.
  • Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare — infiltrează osul, fixate în profunzime, evoluție fulminantă, adenopatie satelită loco-regională.

Alte localizări (botriomicom):

  • Papilomul mucoasei orale — nu sângerează spontan / la mici traumatisme; aspect conopidiform caracteristic HPV; diagnostic de certitudine histopatologic.
  • Fibromul mucoasei orale — consistență mai fermă, culoare roz deschis.
  • Forme de debut ale tumorilor maligne — leziuni ulcerate, infiltrative, pe bază mai mare decât ulcerația, fixare rapidă la os, osteoliză tumorală, adenopatie metastatică.

Tratament

  • Granulom piogen gingival:
    • Incizie la 2 mm țesut sănătos, cu tot cu periost. Dacă osul este moale, demineralizat → chiuretaj până în os sănătos.
    • Extracția dinților se impune doar dacă își pierd mobilitatea după extirpare.
    • Plaga se vindecă per secundam (meșă iodoformată), rar grefă conjunctivă.
    • Se îndepărtează factorul cauzal.
  • Alte localizări — botriomicomul: excizie + sutură primară + îndepărtarea factorului iritativ (ocluzie, brackets, obturații etc.).

Imagini

1.3 · Fibromul osifiant periferic epulis fibroslegătură cu dintelerecidivă 15–20 %

Caractere clinice / patogenie

  • În fapt o hiperplazie reactivă a țesutului conjunctiv fibros parodontal, nefiind un fibrom propriu-zis.
  • Derivă din structuri parodontale; posibile osificări intralezionale din cement / lamina dura.
  • Creasta alveolară, întotdeauna în legătură cu un dinte.
  • Tineri, în regiunea frontală.
  • Formațiune gingivală a papilei interdentare, sesilă, rar pediculată, fixată la nivelul ligamentului parodontal.
  • Fermă la palpare, ~2 cm, culoare deschisă roz / roșu. Poate fi ulcerată prin traumatisme / decubit.
  • Evoluează lent; dintele rareori e mobil.
  • Rx — osteoliză pe septul interdentar, inter-radicular, alveolar ± osificări intralezionale.

Diagnostic diferențial

  • Granulomul piogen gingival (epulis granulomatos) — consistență mai redusă, culoare roșie, sângerează la mici traumatisme; diagnostic de certitudine doar histopatologic.
  • Granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante) — culoare mai albăstruie; diagnostic de certitudine doar histopatologic.
  • Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de debut.

Tratament

  • Excizie + structurile parodontale din care derivă, cu margini de 2 mm.
  • Astfel cel mai frecvent — extracție dentară vecină.
  • Dintele se conservă când nu e mobil postoperator ± adiție os, grefă conjunctivo-epitelială.
  • Rezecțiile incomplete — 15–20 % recidivă.

Imagini

1.4 · Granulomul periferic cu celule gigante epulis cu celule giganteos ciupitroșu-violaceu

Caractere clinice / patogenie

  • Leziune hiperplazică pseudotumorală localizată pe creasta alveolară, derivată din periost sau structurile ligamentului parodontal.
  • Poate fi de etiologie iritativă.
  • Mai frecvent peste 50 ani, sexul feminin.
  • Exclusiv pe creasta alveolară dentată (factor traumatic) sau edentată.
  • Leziune nodulară ~2 cm, rar 5–7 cm. Culoare roșie-violacee, consistență ferm-elastică, sesilă (mai rar pediculată).
  • Rx — osteoliză a osului alveolar subiacent, chiar și a rădăcinii dentare.
  • În zonele edentate, Rx = aspect de „os ciupit” (confuzii cu tumori osoase maligne).

Diagnostic diferențial

  • Granulomul piogen gingival (epulis granulomatos) — consistență mai redusă, culoare roz-roșie, sângerează la mici traumatisme; diagnostic de certitudine doar histopatologic.
  • Fibromul osifiant periferic (epulis fibros) — consistență mai fermă, culoare roz deschis, doar în legătură cu un dinte.
  • Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în faza de debut.

Tratament

  • Extirparea formațiunii la 2 mm margini de siguranță, împreună cu periostul și osul osteitic.
  • Îndepărtarea factorului iritativ.
  • În funcție de gradul de implantare osoasă, dinții se conservă / se extrag.
  • Plaga se vindecă per secundam — meșă iodoformată, ciment parodontal.
  • Sau grefă epitelio-conjunctivă.
  • Recidivă 10 % când țesuturile afectate nu sunt îndepărtate în totalitate.

Imagini

1.5 · Granulomul congenital al nou-născutului congenitalrisc IRA

Caractere clinice / patogenie

  • Foarte rar, predilecție pentru sexul feminin. Leziune congenitală.
  • Cel mai frecvent paramedian pe creasta alveolară, dar și lingual.
  • Formațiune polipoidă, roz-roșie, mm – 2 cm, rareori > 2 cm.
  • Formele mari → insuficiență respiratorie acută (IRA), tulburări de masticație și alimentație → subnutriție.

Diagnostic diferențial

  • Nodulii Bohn.
  • Perlele Epstein.

Tratament

  • Principial se poate remite spontan în câteva luni.
  • Excizia chirurgicală se impune aproape în toate cazurile.

Imagini

2 Leziuni musculare

Două entități distincte: una funcțională (hipertrofia maseterină), una post-traumatică cu osificare (miozita osifiantă).

EntitateMecanismCaracter clinicImagisticăTratament
Hipertrofia maseterină benignăHiperfuncție musculară (bruxism, masticație unilaterală, parafuncții).Mărire uni- / bilaterală a maseterului în ocluzie; fără implicație tumorală.Maseter suplu (DD prin imagistică pentru excluderea tumorilor).Gutiere de dezangrenare, echilibrare ocluzală IM = RC ± reducție chirurgicală modelantă.
Miozita osifiantă traumaticăImplantare traumatică de periost activ în masa musculară → osificare intramusculară.Limitarea deschiderii gurii (NU trismus), istoric traumatic vechi, cicatrice tegumentară.CT — radioopacități în masa musculară ± corp comun cu ATM (anchiloză).Stadiu miozită: extirpare cu mușchiul de origine + mecanoterapie. Stadiu anchiloză ATM: artroplastie / proteză ATM.
2.1 · Hipertrofia maseterină benignă bruxismesteticnon-tumoral

Caractere clinice / patogenie

  • Mărirea de volum unilaterală, mai rar bilaterală, a m. maseter, prin hipertrofie musculară datorată unei hiperfuncții.
  • Cauze: bruxism uni/bilateral, masticație unilaterală, parafuncții ale aparatului masticator.
  • Vizibilă la inspecție și palpatoric când pacientul strânge dinții în ocluzie.
  • Considerente estetice, sindrom algo-disfuncțional ATM, asimetrie facială în formele unilaterale.
  • NU are implicație patologică tumorală. Tulburări cosmetice și estetice.

Diagnostic diferențial

  • Tumori parotidiene benigne sau maligne — situate în plin parenchim parotidian, maseter suplu; diagnostic imagistic.
  • Tumori ale ramului mandibular cu efracția corticalei externe — leziuni osoase identificabile imagistic.
  • Abcesul maseterin — semne celsiene, edem de vecinătate, trismus.

Tratament

  • Primar — decondiționarea obiceiului vicios: gutiere de dezangrenare, echilibrare ocluzală IM = RC.
  • Reducție chirurgicală modelantă a m. maseter:
    • Incizie endo-orală de la apofiza coronoidă pe fața anterioară a ramului vertical mandibular.
    • Decolarea mucoperiostului + secționarea fasciculelor m. maseter în exces.
    • Controlul hemostazei + sutură + mecanoterapie activă/pasivă, fizio-kinetoterapie.
  • În caz de persistență a obiceiurilor vicioase postoperator — hipertrofia reapare.

Imagini

2.2 · Miozita osifiantă traumatică post-traumaticanchiloză ATMCT radioopacități

Caractere clinice / patogenie

  • Implantarea traumatică de periost activ în masa musculară.
  • Celulele stem mezenchimale din periost se diferențiază și formează structuri osoase / matrice condroidă calcificată intramusculară.
  • Frecvent la tineri / adolescenți cu activitate osteogenică și metabolică crescută.
  • Post-traumatic (plăgi contuze, zdrobite), cel mai frecvent la nivel maseterin.
  • Limitarea deschiderii gurii — NU trismus (nu este o infecție).
  • Cicatrice tegumentară, anamnestic — traumatism vechi în regiune.
  • CT — radioopacități în masa musculară, uneori în legătură cu corticala osoasă. În unele situații, focarele de osificare fac corp comun cu articulația, inducând anchiloză temporo-mandibulară.

Diagnostic diferențial

  • Evoluție îndelungată cu episodul traumatic și examenul CT tranșează diagnosticul.
  • Leziune vasculară / hemangiom cu fleboliți — freamăt vascular, tegumente/mucoase violacee, caracter pulsatil — congenitale, cresc cu organismul (pacientul se cunoaște cu patologia).
  • Fibroza musculară post-traumatică — nu prezintă radioopacități pe CT.
  • Tumori maligne osoase primare — condrosarcoame, osteosarcoame — evoluție fulminantă, osteoliză tumorală prin infiltrație, infiltrația părților moi și ulcerarea la mucoasă/tegument, metastaze loco-regionale și la distanță precoce.

Tratament

  • Stadiul de miozită — extirpare chirurgicală cu mușchiul din care provine + mecanoterapie + fiziokinetoterapie.
  • Stadiul de anchiloză ATM — artroplastie cu material de interpoziție (neo-menisc articular) sau protezarea ATM + mecanoterapie + fiziokinetoterapie.

Imagini

3 Tumori benigne epiteliale

Papilomul (HPV) și tumorile benigne ale glandelor salivare mici — în special adenomul pleomorf.

3.1 · Papilomul HPV 2, 6, 8conopidiformsino-nazal — risc malignizare

Caractere clinice / patogenie

  • Proliferare tumorală benignă a stratului spinos al epiteliului, cauză probabilă: infecția cu HPV (tipurile 2, 6, 8).
  • Epidemiologie — 20–50 ani cel mai frecvent, fără predilecție pentru sex.
  • Localizare — mucoasa linguală, jugală, labială (frecvent); palat dur, văl palatin, luetă (alte localizări); tegumentar.
  • Formă — formațiune tumorală cu creștere exofitică, verucoasă, cu prelungiri digitiforme.
  • Dimensiune — 0,5–1 cm, foarte rar peste 1 cm.
  • Consistență — moale / fermă în funcție de reprezentarea țesutului fibros.
  • Suprafață — neregulată, culoare roșiatic-albicioasă sau culoarea mucoasei normale; depinde de gradul de keratinizare.
  • Margini — bine delimitate. Mobil față de planurile subiacente.

Forme clinice

  • Papilomul sino-nazal — sinusuri și fose nazale; asimptomatic, diagnostic endoscopic. Poate produce obstrucție nazală, meatică + retenție de mucus + sinuzită. 3 forme: scuamos, celule cilindrice, inversat (risc mare de malignizare în timp).
  • Papilomul tegumentar (veruca vulgară). Multiple = papilomatoză tegumentară sau orală.

Diagnostic diferențial — papilom oral

  • Granulomul piogen (botriomicomul) — sângerează spontan / la mici traumatisme; dificil de diferențiat clinic, diagnostic de certitudine histopatologic.
  • Fibromul mucoasei orale — suprafață netedă, mucoasă acoperitoare normală, mai ferm la palpare.
  • Forme de debut ale carcinomului verucos.
  • Forme de debut vegetante ale carcinomului spinocelular.
  • Forme de debut ale cancerului cavității orale — evoluție rapidă, infiltrează în profunzime, bază largă de implantare, fixate, neregulate, adenopatie satelită.

Diagnostic diferențial — papilom sino-nazal

  • Mucocelul / sialochistul sino-nazal.
  • Forme de debut ale tumorilor maligne ale mucoasei sino-nazale (de mezostructură).

Tratament

  • Extirpare în totalitate cu baza de implantare în „felie de portocală”, 2–5 mm țesut sănătos.
  • Controlul hemostazei și sutură.
  • Tegumentar — aceleași principii ± reconstrucție cu lambouri locale pentru implantări sesile mari (evitarea modificării conturului și șanțurilor faciale).
  • Papilomul sino-nazal — extirpare pe cale rinologică ± cura radicală a sinusului maxilar.
  • Tratament antiviral de fond; evitarea expunerii la factorii de risc.

Imagini

3.2 · Tumori benigne ale glandelor salivare mici (adenom pleomorf) adenom pleomorfpalatinal paramedianrisc malignizare

Caractere clinice / patogenie

  • Tumorile cu origine în glandele salivare mici se dezvoltă prin proliferarea structurilor epiteliale — epiteliu glandular sau al canalelor de excreție.
  • Entități: adenomul pleomorf, adenomul canalicular, adenomul cu celule bazale, mioepiteliomul, oncocitomul, papilomul ductal, sialadenomul papilifer etc.
  • Adenomul pleomorf este cea mai frecventă formă.
  • Localizare tipică — palat dur / moale paramedian.
  • Formațiune tumorală submucoasă, creștere lentă; dimensiuni mari pot trece dincolo de linia mediană.
  • Consistență fermă; mucoasa acoperitoare nemodificată, mobilă pe tumoră; tumora mobilă față de osul palatin.
  • Poate fi ulcerată dacă e traumatizată sau la purtătorii de proteze mobile.
  • Osul palatin poate prezenta o denivelare („amprentă tumorală”), dar niciodată osteoliză.
  • În alte regiuni — formațiune tumorală fermă la palpare, mobilă, regulată, mucoasă liberă.
  • Risc crescut de transformare malignă în urma evoluției îndelungate.

Diagnostic diferențial

  • Tumori maligne ale glandelor salivare mici — în special carcinomul adenoid chistic (localizări palatine): evoluție mai rapidă, mucoasa supraiacentă se ulcerează, apar durerea și liza osoasă, dure la palpare, ferme, fixate la os, adenopatie satelită.
  • Abcesul palatinal — evoluție de câteva zile, durere marcată, consistență fluctuentă, semne de inflamație.
  • Pentru celelalte localizări: tumori benigne mezenchimale (fibrom, lipom etc.).
  • Pentru celelalte localizări: forme de debut nodular ale tumorilor maligne.

Tratament

  • Excizia chirurgicală indiferent de localizare, împreună cu glanda salivară din care derivă.
  • Formațiunea este bine delimitată — facilitează excizia.
  • Palatinal — incizia în festonul gingival sau în „felie de portocală”.
  • Se recomandă extirparea mucoasei supraiacente în caz de aderență.
  • Controlul hemostazei + sutură.

Imagini

4 Leziuni pigmentare ale mucoasei și tegumentului

Leziuni datorate migrării melanocitelor la joncțiunea epiderm-derm sau în grosimea dermului. La nivelul mucoasei orale, melanocitele se localizează la limita între membrana bazală și, mai rar, în submucoasă. Mecanisme: hiperproducție și dispersie de melanină sau hiperplazie / transformare tumorală a melanocitelor.

EntitateMecanismLocalizareAspectRisc melanomTratament
Macula melanică oralăHiperproducție locală de melanină + creșterea numărului de melanocite.Adulți · mucoasă labială inferioară (frecvent), jugală, gingivală, palat dur.Maculă rotundă / ovală, solitară, maronie / negricioasă, uniformă, rareori > 7–10 mm.DD cu melanomul mucozal.Excizie chirurgicală.
Nevul melanocitic dobândit (nevo-celular)Proliferare benignă a celulelor derivate din creasta neurală (celule nevice).Tegument, F.Maculă nereliefată → în evoluție papulă sesilă, pigmentare diminuă. Poate fi în zone de pilozitate.1 / 1.000.000 (după traumatism cronic / ulcerare).Excizie din considerente traumatice / estetice.
Nevul melanocitic congenitalTegument.15–20 % transformare în melanom.Excizie chirurgicală + reconstrucția defectului ori de câte ori este posibil.
4.1 · Macula melanică orală labial inferiorDD melanom mucozal
  • Leziune pigmentară a mucoasei orale, produsă prin hiperproducția locală de melanină și creșterea concomitentă a numărului de melanocite.
  • Adulți. Localizare — mucoasa labială inferioară, dar și jugală, gingivală sau palat dur.
  • Aspect — maculă rotundă sau ovală, cel mai adesea solitară, culoare maronie / negricioasă, distribuție uniformă, rareori depășește 7–10 mm.
  • Diagnostic diferențial — melanomul mucozal.
  • Tratament — extirpare chirurgicală.
4.2 · Nevul melanocitic dobândit (nevo-celular) risc minim 1 : 1M
  • Proliferare localizată, benignă, a celulelor derivate din creasta neurală — celulele nevice.
  • Tegument, frecvent. Maculă (nereliefată), bine demarcată, maronie / negricioasă.
  • În evoluție — papulă (reliefată), sesilă, pigmentarea diminuă. Poate fi la nivelul zonelor de pilozitate.
  • Prin traumatism cronic — se ulcerează — riscul de melanom 1 / 1.000.000.
  • Excizia din considerente traumatice, estetice etc.
4.3 · Nevul melanocitic congenital 15–20 % melanom
  • Risc 15–20 % de transformare în melanom.
  • Se recomandă excizia chirurgicală și reconstrucția defectului ori de câte ori este posibil.

5 Tumori mezenchimale fibroase

Fibromul — cea mai frecventă tumoră a cavității orale. Fibromatoza gingivală — afecțiune ereditară autozomal dominantă.

EntitateMecanismLocalizare tipicăAspectRecidivăTratament
FibromulHiperplazie a țesutului conjunctiv ± microtraumatism cronic.Fața ventrală / marginile limbii, jugal; tegumentar (genian, nazal, frontal).Nodul bine delimitat, 0,5–2 cm, mucoasă normală, mobil.Mică (excizie cu capsulă).Excizie + bază de implantare, margini 2 mm.
Fibromatoza gingivalăEreditar autozomal dominant (NU congenital).Întregul rebord gingival (sau localizată).Mărire fibroasă fermă a gingiei → elefantiazis gingival.1–2 ani.Gingivectomie extinsă cu reconturarea papilelor.
5.1 · Fibromul cea mai frecventănodul mucos / subcutanat

Caractere clinice / patogenie

  • Cea mai frecventă formațiune tumorală prezentă în cavitatea orală.
  • Hiperplazia țesutului conjunctiv — poate fi sau nu pusă în legătură cu un microtraumatism cronic.
  • Localizare — mucoasă (fața ventrală și marginile laterale ale limbii, jugal cel mai frecvent), tegumentară (genian, nazal, frontal cel mai frecvent), superficială sau profundă.
  • Formă — formațiune tumorală nodulară. Dimensiune 0,5–2 cm, foarte rar peste 2 cm.
  • Consistență — moale / fermă / dură (raport fibre conjunctive : vase sanguine : vase limfatice).
  • Suprafață — regulată, netedă, acoperită de mucoasă cu aspect normal. Poate prezenta ulcerații, inflamații prin microtraumatisme.
  • Margini — bine delimitate. Bază sesilă sau pediculată, mobilă față de planurile subiacente.
  • Nedureros spontan sau la palpare.

Localizările tegumentare

  • Noduli subcutanați, consistență fermă, mobili pe planurile subiacente, tegumentul acoperitor integru și mobil pe suprafața tumorală.
  • Tulburări estetice. Margini regulate, neinfiltrând părțile vecine.
  • Prezintă capsulă conjunctivă — bine delimitată.

Diagnostic diferențial

Caracterele clinice tranșează diagnosticul în principiu.

  • Granulomul piogen (botriomicomul) — sângerează spontan sau la traumatisme minore.
  • Papilomul mucoasei orale — suprafață neregulată, conopidiformă, mucoasă acoperitoare modificată, culoare albicioasă.
  • Lipomul — consistență moale, mai profund în țesutul grăsos; endo-oral transpare culoarea gălbuie.
  • Forme de debut nodular al cancerului de cavitate bucală (glande salivare minore) — dure, se fixează rapid în profunzime, ulcerează la nivel mucos + adenopatie metastatică de însoțire.

Tratament

  • Mucos — extirparea + baza de implantare (sesilă sau pediculată) cu margini de 2 mm.
  • La nivelul tegumentelor cervico-faciale, fibroamele sunt de obicei subtegumentare; extirparea se face fără dificultate datorită capsulei conjunctive care le delimitează.
  • Controlul hemostazei + sutură primară.

Imagini

5.2 · Fibromatoza gingivală autozomal dominantelefantiazis gingivalrecidivă 1–2 ani

Caractere clinice / patogenie

  • Afecțiune cu caracter ereditar, autozomal dominantă. Nu are caracter congenital.
  • Aspect normal la vârsta copilăriei.
  • Adolescenți — dezvoltare fibromatoasă a gingiei, colorație normală, consistență fibroasă / fermă.
  • Poate fi localizată sau generalizată la întregul rebord gingival.
  • Poate fi discretă — mărirea generalizată doar a papilelor gingivale — sau fruste, cu mărirea întregii fibromucoase gingivale ajungând la dimensiuni impresionante.
  • Nesângerândă și nedureroasă.
  • Dacă apare în cursul erupției dinților permanenți — reprezintă obstacol pentru erupție.
  • Dimensiuni mari → elefantiazis gingival. Tulburări funcționale și cosmetice.

Diagnostic diferențial

  • Hiperplazia gingivală medicamentoasă — epilepsie (fenitoină), imunosupresoare (ciclosporina), patologie cardiacă — blocante ale canalelor de calciu (nifedipină, verapamil).
  • Din leucemii acute — gingivită ulcero-hemoragică, sângerează spontan și la cele mai mici traumatisme.
  • Neurofibromatoza ereditară — prezintă pete tegumentare „café au lait”, neurofibroame multiple.

Tratament

  • Obiective: facilitarea erupției dentare, ocluzie habituală normală, facilitarea igienei orale riguroase.
  • Gingivectomia extinsă cu îndepărtarea gingiei în exces și reconturarea papilelor dentare. Dinții se expun până la coletul anatomic.
  • Recidivează la 1–2 ani — reintervenție.
  • Igiena riguroasă întârzie recidiva.

Imagini

6 Tumori ale țesutului adipos

Lipomul (independență metabolică față de individ) și sindromul Madelung (lipomatoză cervico-facială difuză, simetrică).

6.1 · Lipomul galben endo-oralmoalemucoasă mobilă

Caractere clinice / patogenie

  • Tumoră benignă a țesutului adipos.
  • Metabolismul lipidic al lipomului este independent de metabolismul lipidic al individului — lipom și la persoane slabe.
  • Cel mai frecvent pe trunchi, membre; dar și latero-cervical / endo-oral foarte rar.
  • Laterocervical — profund de mușchiul platisma: jugulo-carotidian, submandibular, submentonier, omo-trapezoidal.
  • Masă tumorală cu creștere lentă — deformează regiunea anatomică. Tegumentele acoperitoare sunt mobile și nemodificate.
  • Formațiune bine delimitată, 0,5–3 cm (foarte rar > 4 cm). Consistență moale / fermă.
  • Suprafață regulată, netedă. Margini bine delimitate. Mobilă față de planurile subiacente.
  • Endo-oral — transpare culoarea gălbuie prin mucoasă. Frecvent lingual, jugal, planșeu, labial.
  • Mucoasa este nemodificată, mobilă, neaderentă de tumoră.

Tratament

  • Extirpare chirurgicală. Îngreunată de prelungiri digitiforme — potențiale recidive în caz de excizie incompletă.
  • Controlul hemostazei + sutură primară.
  • Fibrolipom (capsulă fibroasă) — enucleere facilă, rareori recidivează.

Imagini

6.2 · Sindromul Madelung (lipomatoza cervico-facială) simetric bilateralrecidive frecventevascularizat — hemoragii

Caractere clinice / patogenie

  • Varietate non-tumorală rară, datorată continuării proliferării lipoblastelor la nivelul siturilor cu grăsime fetală.
  • Mase lipomatoase difuze, importante, localizate toracic, gluteal, dar și în regiunea cervico-facială.
  • Multiple lipoame localizate simetric și bilateral: occipital, parotidian, submandibular, laterocervical, axilar, fese, trunchi.

Diagnostic diferențial

  • Cervico-facial — toate entitățile chistice, tumorale benigne și adenopatiile cronice ale părților moi (de dezvoltat toate).
  • Oral — toate entitățile chistice, tumorale benigne și maligne (debut nodular de părți moi).

Tratament

  • Excizii multiple — rată mare de recidivă.
  • Extrem de vascularizate, hemostază minuțioasă — risc crescut de hemoragii postoperatorii și hematoame disecante.
  • Controlul hemostazei + sutură primară.

Imagini

7 Tumori ale structurilor nervoase

Schwannom vs neurofibrom — diferența cheie este unde se află tumora față de nerv. Plus neurofibromatozele ereditare și paragangliomul glomusului carotidian.

EntitateOrigineRaport cu nervulDelimitareLocalizareTratament
SchwannomulCelule Schwann.Perinervos — împinge nervul; nu îl înglobează.Bine delimitat, încapsulat.OMF + zone de flexie membre · limbă, planșeu anterior, și endo-osos.Excizie cu conservarea nervului.
Neurofibromul solitarFibroblaști, perinerv sau epinerv.Înglobează nervul (porțiunea centrală a filetului) și poate infiltra difuz.Slab delimitat.Endo-oral (limbă, jugal), tegumentar cervico-facial; foarte rar endo-osos.Excizie + 2 mm țesut sănătos ± grefă nervoasă din sural pentru nervi motori importanți (hipoglos, facial).
Neurofibromatoza periferică (boala von Recklinghausen)Ereditar autozomal dominant, cromozom 17.Neurofibroame multiple.Macule tegumentare café au lait.Niciodată curativ; risc de transformare malignă.
Neurofibromatoza centralăEreditar autozomal dominant, cromozom 22.Numeroase neurofibroame intracraniene.Leziuni periferice în general absente.NCH în caz de hipertensiune intracraniană.
Paragangliomul glomusului carotidianȚesut nervos specializat, reflexogen — bifurcația carotică.Pulsatil, laterocervical, nedureros.Pacienți de altitudine (hipoxie cronică). Secretant de catecolamine — HTA persistentă.Disecție ± angioplastie cu autogrefă / aloplastie; recidivă 5–10 %.
7.1 · Schwannomul perinervosconservare nerv

Caractere clinice / patogenie

  • Din celulele Schwann — se asociază întotdeauna cu traiectul unui nerv — periferic, perinervos.
  • 30–50 ani. OMF + zone de flexie a membrelor.
  • Limbă, planșeu bucal anterior, și endo-osos.
  • Crește volumetric și împinge nervul din care derivă.
  • Debut insidios, asimptomatic. În stare — formațiune tumorală nodulară, asimptomatică sau discret dureroasă.
  • Mobilă pe planurile adiacente. Mucoasa acoperitoare nemodificată, se poate vedea prin transparență vasc mucozală.
  • Formele endo-osoase — anestezie / parestezie în teritoriul de inervație. Deformarea corticalelor în evoluție, fără infiltrarea mucoasei adiacente.

Diagnostic diferențial

  • Neurofibromul — la nivelul porțiunii centrale a filetului nervos, înglobează nervul și poate infiltra difuz țesuturile adiacente.
  • Toate tumorile benigne cu aspect nodular.
  • Toate formațiunile chistice de părți moi.
  • Tumori maligne cu debut nodular.

Tratament

  • Excizia formațiunii tumorale cu conservarea nervului. Bine delimitată și încapsulată — favorizează excizia.
  • Controlul hemostazei + sutură primară.
  • Forme endo-osoase — incizia cu decolarea muco-periostului; osteotomia controlată cu expunerea nervului și excizia formațiunii. Sutură.

Imagini

7.2 · Neurofibromul solitar înglobează nervulslab delimitat

Caractere clinice / patogenie

  • Cea mai frecventă tumoră a nervilor periferici.
  • Origine din structuri variate — fibroblaști, perinerv sau epinerv.
  • Situat în porțiunea centrală a nervului, înglobând nervul.
  • Tineri / adulți.
  • Formațiune nodulară, consistență moale la palpare → în evoluție fermă, lobulată.
  • Marginile slab delimitate față de țesuturile vecine.
  • Localizat endo-oral (limbă, jugal) / tegumentar cervico-facial.
  • Foarte rar endo-osos (spre deosebire de schwannom).

Diagnostic diferențial

  • Toate formațiunile tumorale benigne ale cavității orale (localizări jugale) și maligne.
  • Fiind slab delimitat, mai frecvent cu: hemangiom, limfangiom, rabdomiom, tumori maligne cu debut nodular.

Tratament

  • Incizia cu expunerea formațiunii tumorale.
  • Excizia cu 2 mm țesut sănătos.
  • Pentru nervi motori importanți (hipoglos, facial etc.) — izolarea capetelor nervoase și interpoziția unei grefe nervoase din nervul sural (neurorafie de interpoziție).
  • Controlul hemostazei + sutură.

Imagini

7.3 · Neurofibromatoza periferică (boala von Recklinghausen) cromozom 17café au laitmalignizare
  • Afecțiune ereditară autozomal dominantă rezultată prin mutația unei gene de pe cromozomul 17.
  • Boala von Recklinghausen.
  • Neurofibroame multiple.
  • Macule tegumentare cu pigmentație caracteristică — café au lait (cafea cu lapte).
  • În creștere — tulburări cosmetice, estetice și funcționale.
  • Risc de transformare malignă — leziunile cu evoluție îndelungată.
  • Tratamentul nu are niciodată intenție curativă.
7.4 · Neurofibromatoza centrală cromozom 22intracranian
  • Afecțiune ereditară autozomal dominantă rezultată prin mutația unei gene de pe cromozomul 22.
  • Formă rară cu numeroase neurofibroame intracraniene.
  • Leziunile periferice sunt în general absente.
  • În evoluție produc fenomene de hipertensiune intracraniană.
  • Necesită tratament NCH în caz de nevoie.
7.5 · Paragangliomul glomusului carotidian pulsatilHTA — catecolaminealtitudine

Caractere clinice / patogenie

  • Tumoră benignă a țesutului nervos specializat, reflexogen, de la nivelul vaselor mari — bifurcația carotică.
  • Frecvent la pacienții ce locuiesc în regiuni de mare altitudine — stimularea continuă a zonei reflexogene prin hipoxie cronică.
  • Formațiune tumorală laterocervicală, pulsatilă, nedureroasă, cu creștere lentă.
  • Eco-doppler — raportul tumorii cu glomusul carotidian.
  • Tumoră secretantă de catecolamine (adrenalină, noradrenalină) — HTA persistentă.

Diagnostic diferențial

  • Formațiuni tumorale chistice laterocervicale.
  • Formațiuni tumorale benigne laterocervicale.
  • Adenopatii metastatice laterocervicale.
  • Adenite cronice laterocervicale.

Tratament

  • Incizie într-un pliu cutanat sau de-a lungul marginii anterioare a SCM.
  • Disecția tegumentului, țesutului celular subcutanat, platismei, fasciei cervicale superficiale.
  • Se ridică m. SCM de pe planurile profunde.
  • Se identifică formațiunea tumorală — 2 situații:
    • Situată adiacent glomusului și carotidelor.
    • Înglobează glomusul și carotideleangioplastie cu autogrefă vasculară sau cu materiale aloplastice.
  • Risc de recidivă 5–10 %, risc de transformare malignă.

Imagini

8 Tumori ale țesutului muscular

Rabdomiom (muscular striat) vs leiomiom (muscular neted, dureros spontan).

EntitateȚesutLocalizareAspectDurereForme
RabdomiomulMuscular striat (proliferare tip hamartom).Frecvent cardiac; foarte rar cervico-facial.Masă nodulară / polipoidă, margini regulate, neinfiltrativă, mobilă.Asimptomatic; în evoluție tulburări funcționale (deglutiție, masticație, fonație, respirație).Adult (M, vârstnic, planșeu / văl / 1/3 posterioară a limbii) · Fetal (congenital sau 4–5 ani, preauricular și trigon posterior gât).
LeiomiomulMuscular neted.Noduli 1–2 cm.Dureroși spontan, durere exacerbată în mișcările funcționale.Cutanat (mușchi erector firul de păr) · vascular superficial (joncțiunea arteriolo-capilară) · vascular profund (musculatura netedă a vaselor).
8.1 · Rabdomiomul muscular striatcardiac frecvent

Caractere clinice / patogenie

  • Tumorile benigne ale țesutului muscular striat, dar totodată și proliferarea de tip hamartom a acestui țesut.
  • Frecvent la nivel cardiac; extrem de rar la nivel cervico-facial.

Forma adultului

  • Bărbați, vârstnici.
  • Planșeu, văl, 1/3 posterioară a limbii.
  • Masă nodulară / polipoidă, asimptomatică, margini regulate, neinfiltrativă și mobilă.
  • În evoluție — tulburări funcționale (deglutiție, masticație, fonație, respirație).

Forma fetală

  • Poate fi congenitală sau apare în jurul vârstei de 4–5 ani.
  • Masă nodulară 2–5 cm, în grosimea stratului muscular. Mucoasa / tegumentele intacte.
  • Cel mai frecvent — preauricular și trigonul posterior al gâtului (omo-trapezoidal).

Diagnostic diferențial

  • Adult — chisturi ale cavității orale; tumori benigne ale cavității orale; tumori maligne cu debut nodular.
  • Fetal — sarcoame laterocervicale sau parotidiene; tumori benigne parotidiene și laterocervicale; adenopatii metastatice intraparotidiene și laterocervicale; adenite cronice laterocervicale.

Tratament

  • Excizie cu țesutul muscular din care provine.
  • Controlul hemostazei + sutură primară.

Imagini

8.2 · Leiomiomul dureros spontanmuscular neted

Caractere clinice / patogenie

  • Tumorile benigne ale țesutului muscular neted.
  • Noduli 1–2 cm, dureroși spontan, durere exacerbată în cursul mișcărilor funcționale.

Forme clinice

  • Leiomiomul cutanat — mușchiul erector al firului de păr. Nodul subcutanat, consistență fermă, extrem de dureros, tegument acoperitor nemodificat.
  • Leiomiomul vascular superficial — musculatura netedă de la nivelul joncțiunilor arteriolo-capilare. Caractere similare cu forma cutanată.
  • Leiomiomul vascular profund — formă rară originară în musculatura netedă a vaselor teritoriului respectiv. Simptomatologie mai estompată datorită profunzimii.

Diagnostic diferențial

  • Faptul că sunt dureroase spontan tranșează diagnosticul relativ.
  • Tumori chistice / tumori benigne / tumori maligne cu debut nodular / adenopatii cervico-faciale.
  • Diagnosticul diferențial se face în funcție de localizare.

Imagini

Σ Diagnostic diferențial — sinteză pe categorii

Lista exhaustivă a entităților de luat în discuție pentru tumorile benigne, pe categorii. Toate trebuie dezvoltate la examen.

Chisturi ale părților moi oraleChistul dermoid · chistul teratoid · chistul gastrointestinal heterotopic · chistul limfoepitelial oral.
Chisturi cervicaleChistul branhial · chistul canalului tireoglos și gușa linguală.
Chisturi salivareMucocelul și sialochistul · ranula.
Chisturi epidermice / anexialeChistul sebaceu / chistul epidermoid · chistul cu incluzii epidermale.
Tumori maligne — debut nodularInclusiv tumori tip sarcom.
AdenopatiiAdenopatii metastatice laterocervicale · adenite cronice laterocervicale.

9 Tumori vasculare și limfatice

Distincție cheie: hemangiomul este o tumoră benignă (proliferare endotelială + involuție), apare după naștere și involuează. Malformațiile vasculare sunt anomalii structurale fără proliferare endotelială, prezente la naștere, persistă toată viața. Limfangioamele sunt hamartoame, nu tumori.

EntitateNaturăLa naștereEvoluțieAspect / fluxTratament-cheie
HemangiomulTumoră benignă (proliferare endotelială).De obicei absent; apare în primele 8 săptămâni.Involuează — dispar până la 5–10 ani.Roșu aprins, reliefat, ferm, nu se golește la digito-presiune.Dispensarizare; complicații → corticoterapie, scleroterapie, laser CO₂, rar chirurgie. Radioterapia contraindicată.
Malformație vasculară capilarăAnomalie structurală.Prezentă.Crește cu organismul, NU involuează.„Pată de vin de Porto”, flux scăzut.Laserterapie.
Malformație vasculară venoasăAnomalie structurală.Prezentă.Crește cu organismul; tromboze cu fleboliți.Albăstruie, compresibilă, flux scăzut.Scleroterapie ± chirurgie cu embolizare preoperatorie.
Malformație vasculară arterio-venoasăAnomalie cu șunturi AV.Prezentă.Ulcerează — hemoragii cu risc vital.Caldă, pulsatilă, flux crescut.Embolizare preoperatorie + chirurgie.
Sindromul Sturge-WeberPersistența plexului vascular peritubul neural (săpt 6–9 intrauterin).Prezent.Convulsii, retard mental, hemiplegie controlaterală.Pată de vin de Porto pe emergența trigeminală (predilecție oftalmică) + malformații leptomeningeale ipsilaterale + calcificări giriforme.Laserterapie + NCH leziuni intracraniene + gestionare hiperplazie gingivală.
LimfangiomulHamartom (proliferare vase limfatice).50 % cervico-facial · 90 % apar până la 2 ani.Moale, depresibil; accentuează volumul cu viroza respiratorie; macroglosie în formele linguale; aspect de „broboane / vezicule” pe mucoasă.Expectativă 5 ani (involuează dacă nu dă tulburări); extirpare la nevoie — recidivă frecventă.
Testul digito-presiunii — hemangiom vs malformație venoasă Hemangiom — NU se golește la digito-presiune. Malformație venoasă — compresibilă, se golește. AV-malformația este caldă și pulsatilă.
9.1 · Hemangiomul copilărieinvoluează 5–10 aniKasabach-Merritt

Caractere clinice / patogenie

  • Tumoră a perioadei copilăriei (5–10 % din copii la vârsta de 1 an).
  • Predomină la sexul feminin — raportul F : B (3 : 1).
  • Solitare (rar multiple — sindromul Sturge-Weber).
  • Rareori sunt prezente la naștere.
  • Inițial — aspect macular de culoare roșie deschis sau rețea teleangiectazică.
  • În dezvoltare rapidă — reliefate, boselate, culoare roșie aprinsă, consistență fermă. NU se golesc la digito-presiune.
  • Faza evolutivă durează ~10 luni — scade consistența și devin de culoare mai închisă.
  • Majoritatea dispar până la 5 ani, toate până la 10 ani.
  • După vindecare tegumentul are în general aspect normal; rar aspect teleangiectazic, cicatricial sau atrofic.

Complicații

  • Ulcerația.
  • Oculare / perioculare — ambliopie, diplopie, strabism, astigmatism.
  • Viscerale — hemoragii interne.
  • Laringiene — insuficiență respiratorie acută sau cronică.
  • Sindromul Kasabach-Merritt — mortalitate 30–40 %: purpură trombocitopenică, coagulopatie de consum, hemoliză microangiopatică, fibrinoliză marcată intralezională.

Tratament

  • Depinde de vârsta copilului, dimensiune, localizare, tulburări funcționale și complicații.
  • Fără complicații — dispensarizare.
  • Cu complicații:
    • Tratament medicamentos — corticoterapie generală 60–90 zile.
    • Injectare intralezională — triamcinolon, betametazonă.
    • Radioterapia — CONTRAINDICATĂ.
    • Scleroterapia — injectare intralezională cu agenți sclerozanți (polidocanolul).
    • Tratamentul chirurgical — rar, doar în cazuri de tulburări funcționale majore.
    • Laserterapia (laser CO₂).

Imagini

9.2 · Malformații vasculare capilare flux scăzutpată de vin de Porto
  • Flux scăzut.
  • Macule cutanate — „pată de vin de Porto” — prezente la naștere, facial.
  • Sindromul Sturge-Weber — la nivelul zonelor de emergență trigeminală.
  • Crește împreună cu dezvoltarea organismului — nu involuează.
  • În evoluție — culoare mai închisă, aspect nodular (ectazie vasculară).
9.3 · Malformații vasculare venoase flux scăzutalbăstruie compresibilăfleboliți
  • Leziuni cu flux scăzut, prezente la naștere.
  • De la ectazii izolate la leziuni ample (hemifaciale, laterocervicale).
  • Culoare albăstruie, compresibile.
  • Cresc odată cu dezvoltarea organismului. Dimensiuni mari în presiuni venoase crescute.
  • În evoluție — tromboze cu fleboliți.
9.4 · Malformații vasculare arterio-venoase flux crescutcaldă, pulsatilăhemoragii cu risc vital
  • Leziuni cu flux crescut, prezente la naștere.
  • Apar la nivelul șunturilor arterio-venoase — au componentă arterială.
  • La palpare sunt calde și pulsatile.
  • Ulcerează — hemoragii cu risc vital.

Tratament (malformații vasculare — general)

  • Scleroterapia — inducerea fibrozei și scăderea ratei de complicații.
  • În cazuri mutilante sau unde este posibilă / necesară intervenția chirurgicală — se practică angiografie superselectivă preoperatorie, ocazie cu care se va practica embolizarea temporară sub control angiografic, la 24–48 ore preoperator — hemostază intraoperatorie optimă.
9.5 · Sindromul Sturge-Weber trigemen oftalmicconvulsii, retardcalcificări giriforme

Caractere clinice / patogenie

  • Persistența plexului vascular în jurul porțiunii cefalice a tubului neural. Acest plex apare în săptămâna a 6-a și regresează în săptămâna a 9-a de viață intrauterină.
  • Pata de vin de Porto în regiunile de emergență trigeminală — predilecție ramura oftalmică.
  • 10 % din copiii care prezintă pată de vin de Porto.
  • Malformații vasculare leptomeningeale ipsilaterale; manifestări neurologice: convulsii, retard mental, hemiplegie controlaterală.
  • Radiografii / CT / RMN — calcificări cerebrale giriforme de partea afectată.
  • Manifestări oculare: glaucom, malformații vasculare ale conjunctivei, episclerei, coroidei, retinei.
  • Manifestări orale: hipervascularizația gingiilor — hiperplazie vasculară fără liză osoasă subiacentă. Hiperplazia gingivală se poate datora și medicației anticonvulsionante.

Tratament

  • Depinde de severitatea leziunilor.
  • Petele vasculare — laserterapie.
  • Intervenții NCH pentru îndepărtarea leziunilor angiomatoase intracraniene.
  • Hiperplazia gingivală — tulburări funcționale → excizie modelantă — risc hemoragic marcat.

Imagini

9.6 · Limfangiomul hamartomaccentuat de virozărecidivă frecventă

Forme clinice

  • Limfangiomul capilar — simplu.
  • Limfangiomul cavernos — dilatații ale vaselor mari (cavitatea orală).
  • Limfangiomul chistic — spații chistice cu conținut limfatic (cervical, axilar).

Caractere clinice generale

  • Indiferent de tip — 50 % sunt la nivel cervico-facial; 90 % prezente până la vârsta de 2 ani.
  • Cervico-facial — genian, parotideo-maseterin sau trigonul posterior al gâtului (omo-trapezoidal).
  • Consistență moale, depresibilă; accentuează volumul odată cu o viroză respiratorie. Tegumente libere. Diagnosticul clinic + CT / RMN.

Limfangioamele orale

  • 2/3 anterioare ale limbii — macroglosie.
  • Sunt superficiale — mucoasa acoperitoare are aspect de „broboane / vezicule” de culoare rozacee / roșiatică.
  • Variante situate profund în musculatura limbii — consistență moale, slab delimitate, cu mucoasa nemodificată.
  • Se pot infecta. Provoacă tulburări funcționale.

Tratament

  • Expectativă 5 ani — involuează (dacă nu provoacă tulburări funcționale).
  • Tulburări funcționale — extirpare chirurgicală.
  • Recidivează frecvent datorită imposibilității exciziei complete.

Imagini

10 Coriostoame — osteomul / condromul

Nu sunt tumori benigne în sine, ci țesut mezenchimal aberant (osos, cartilaginos) la nivelul părților moi.

10.1 · Osteomul și condromul părților moi aberantlimbăexcizie simplă
  • Entități clinice extrem de rare, care nu constituie tumori benigne în sine, ci prezența de țesut mezenchimal aberant (osos, cartilaginos) la nivelul părților moi.
  • Sexul feminin.
  • Parenchimul lingual — corpul sau baza limbii. Rar în vălul palatin.
  • Noduli mici 0,5–2 cm, fermi / duri, nedureroși, mobili, bine delimitați, mucoasa acoperitoare liberă.
  • Tratament — excizia chirurgicală și sutura primară.

Dacă vezi… — recunoaștere rapidă

Ai văzut / palpat…Gândește-te la…Cheia clinică
2 pliuri vestibulare la edentat protezatHiperplazia fibroasă inflamatorie (epulis fissuratum)Marginile protezei pătrund între pliuri.
Leziune roșie care sângerează la palpareGranulomul piogenRecent = roșu, moale, sângeră. Vechi = roz, ferm.
Leziune gingivală roz, fermă, legată de un dinteFibrom osifiant perifericRx — osteoliză + osificări. Recidivă 15–20 %.
Leziune roșie-violacee a crestei alveolare, „os ciupit” RxGranulomul periferic cu celule giganteDerivă din periost / ligament parodontal.
Maseter mărit la strângerea dinților, bruxismHipertrofia maseterină benignăNon-tumoral. Gutiere ± reducție chirurgicală.
Limitarea deschiderii gurii + traumatism vechi + CT radioopacități musculareMiozita osifiantă traumaticăNU este trismus.
Leziune conopidiformă, prelungiri digitiformePapilomul (HPV 2, 6, 8)Sino-nazal inversat = risc malignizare.
Tumoră palatinală paramediană, fermă, mucoasă mobilăAdenom pleomorf (gl. salivare mici)Niciodată osteoliză — doar amprentă tumorală.
Maculă maronie mică pe buza inferioarăMacula melanică oralăDD obligatoriu: melanom mucozal.
Macule café au lait + neurofibroame multipleNeurofibromatoza periferică (Recklinghausen, crz 17)Tratament niciodată curativ.
Nodul moale, galben-transparent prin mucoasăLipomulMucoasa mobilă, neaderentă de tumoră.
Mase simetrice bilateral cervico-facialSindrom MadelungFoarte vascularizat — risc hemoragic.
Tumoră laterocervicală pulsatilă + HTAParagangliom glomus carotidianSecretă catecolamine. Eco-doppler.
Nodul muscular dureros spontanLeiomiomDurere = trăsătura cheie.
Pată roșie copil, crește apoi involueazăHemangiomNU se golește la digito-presiune.
Pată violacee compresibilă, prezentă la naștereMalformație venoasăEventual fleboliți Rx.
Tumoră caldă, pulsatilăMalformație arterio-venoasăHemoragii vitale. Embolizare preop.
Pată de vin de Porto pe emergența V1 + convulsiiSindrom Sturge-WeberCalcificări giriforme RMN.
Masă cervicală moale care crește cu virozeleLimfangiomRecidivă frecventă postoperator.
Nodul ferm-dur pe limbă, mucoasă liberăOsteom / condrom lingual (coriostom)Țesut aberant, excizie simplă.